la-Iasi.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii iesenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva - pelerinaj bisericesc național

Agerpres

 

Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași se bucură în țară de un cult deosebit, mai mult decât toți ceilalți sfinți care au moaște în România.

În mod deosebit în sărbători, în posturi și în fiecare vineri, considerată "Ziua Sfintei Vineri", adică a Cuvioasei Parascheva, vin mulți credincioși și se închină la raclă cu credință, aducând flori, daruri și îmbrăcăminte pe care le ating de racla Cuvioasei pentru a dobândi ajutor, sănătate și binecuvântare (vol. Patericul românesc — autor Arhimandrit Ioanichie Bălan).

Dar cea mai mare zi de prăznuire a sfintei este ziua de paisprezece octombrie, ziua de pomenire a Sfintei Cuvioase Parascheva de către Biserica Ortodoxă, în preajma acestei zile, la Iași are loc unul din cele mai mari pelerinaje ortodoxe din țară, la care participă o mulțime de închinători, un adevărat pelerinaj bisericesc național. Încă din ajun se scot în fața Catedralei moaștele Sfintei Parascheva și timp de două zile și două nopți credincioșii stau la rând pentru închinare. 

În seara zilei de paisprezece octombrie, praznicul Cuvioasei se încheie cu o procesiune în jurul Catedralei. După aceea se așează moaștele în biserică la locul lor și se cântă paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva.

* Sfânta Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia, pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol. Se spune că pe când avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit într-o biserică cuvintele Mântuitorului: "Oricine voiește să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-mi urmeze Mie" (Marcu 8, 34). Aceste cuvinte o determina să-și dăruiască hainele sale săracilor. 

După o vreme se retrage în pustie. Urmând sfaturile unor viețuitori aleși, se îndreaptă spre ținutul Pontului, oprindu-se la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va rămâne cinci ani. De aici a plecat spre Țara Sfântă, în dorința de a-și petrece restul vieții în locurile sfinte. După ce a văzut Ierusalimul, s-a așezat într-o mănăstire de călugărițe în pustiul Iordanului.

Din puținele știri privitoare la viața Cuvioasei Parascheva, aflăm că într-o noapte, pe când avea 25 de ani, un înger i-a spus în vis, să se reîntoarcă în locurile părintești.

Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epivat, fără să spună cuiva cine este și de unde vine. Aici, împăcată cu sine, cu oamenii și cu Dumnezeu, și-a dat sufletul.

A fost îngropată ca o străină. Potrivit tradiției se spune că un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat în mare. Valurile l-au aruncat la țărm, iar un sihastru care trăia acolo, a rugat niște creștini să-l îngroape. Săpând deci o groapă, au aflat trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputrezit și plin de mireasmă. Cu toate acestea, au pus alături de ea și trupul corăbierului. Dar în noaptea următoare, unuia din creștinii care săpaseră groapa, cu numele Gheorghe, i s-a arătat în vis o împărăteasă, șezând pe un scaun luminat și înconjurată de îngeri, iar unul dintre aceștia îl mustra pentru că n-a scos din groapă trupul Cuvioasei Parascheva. Iar împărăteasa pe care o văzuse în vis "și care nu era alta decât Cuvioasa Parascheva" i-a poruncit să ia degrabă trupul ei și să-l așeze undeva la loc de cinste.

Credincioșii au înțeles că este un semn dumnezeiesc, fapt pentru care au luat trupul Cuvioasei din mormânt și l-au așezat în biserica Sfinții Apostoli din Kallicrateia. Îndată au avut loc vindecări minunate în urma rugăciunilor care se făceau lângă cinstitele sale moaște.

În anul 1238, în ziua de 14 octombrie, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate la Târnovo, fiind așezate în Biserica cu hramul Maicii Domnului.

În cele din urmă după ce moaștele Cuvioasei Parascheva au ajuns pentru o vreme la Vidin și la Belgrad, au fost duse, în anul 1521, la Constantinopol, fiind așezate în palatul sultanului. Au fost răscumpărate de la turci de Patriarhia Ecumenică și au fost așezate în Biserica Panmakaristos. După transformarea acestei biserici în moschee, moaștele au fost duse în mai multe biserici: Vlaherne (1586), Sfântul Dumitru de la Xiloporta (1597) și Sfântul Gheorghe din Fanar — noul sediu al Patriarhiei Ecumenice (1601). 

Domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) ctitorind la Iași biserica "Sfinții Trei Ierarhi" a făcut demersurile necesare la Patriarhia din Constantinopol ca moaștele Sfintei Parascheva să fie strămutate la Iași. Plătește toate datoriile Patriarhiei Ecumenice, și astfel, patriarhul Partenie I și membrii Sinodului au hotărât să-i ofere, drept recunoștință, moaștele Cuvioasei.

Moaștele Cuvioasei Parascheva au fost aduse în Moldova și așezate pe 14 octombrie 1641, în Mănăstirea "Sfinții Trei Ierarhi". În anul 1889, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate în Catedrala mitropolitană din Iași.

* Din tradiție avem povestiri despre multele minuni săvârșite de Sfânta Parascheva, de-a lungul anilor de când ocrotește Moldova și țara noastră, o parte dintre ele sunt menționate în volumul Patericul românesc — autor Arhimandrit Ioanichie Bălan.

Cea mai mare minune a Sfintei Parascheva este însăși preamărirea trupului ei cu darul neputrezirii, al vindecării de boli și al izbăvirii de multe nevoi și primejdii. Din cauza aceasta a fost luata ca protectoare în toate țările ortodoxe din Balcani. 

O minune care a uimit Moldova și țara noastră a fost izbăvirea fără nici o vătămare a moaștelor Sfintei Parascheva din incendiul izbucnit în noaptea de 26 spre 27 decembrie, anul 1888, în paraclisul Mănăstirii "Sfinții Trei Ierarhi" din Iași. Atunci s-a aprins de la un sfeșnic catafalcul Cuvioasei, s-a topit argintul care îmbrăca racla, dar lemnul și sfintele moaște, deși erau învăluite în jăratic, au rămas întregi și nevătămate.

Pe timpul celor două războaie mondiale, Iașiul a fost protejat de bombardamente, iar Catedrala mitropolitană, unde se păstrează moaștele Sfintei Parascheva, nu a fost atinsă de nici un obuz. Se spune că ostașii vedeau noaptea, în timpul războiului, o femeie uriașă îmbrăcată în alb deasupra orașului, ocrotindu-l de ocupație si bombardamente.

În timpul marii secete din vara anului 1947, s-au scos moaștele Sfintei Parascheva în procesiune prin satele Moldovei. Credincioșii le așteptau și le întâmpinau cu lacrimi de bucurie și cu făclii în mâini. În urmă veneau nori de ploaie bogată și adăpau pământul. Drept mulțumire, credincioșii se rugau și înălțau câte o troiță cu aducerea moaștelor Sfintei Parascheva în satele lor.

Cel mai mult aleargă și cer ajutorul Sfintei Maicii noastre Parascheva bolnavii, țăranii, călugării și studenții. Mai ales în lunile de examene, racla Cuvioasei este albă de cărți, de caiete de școală și pomelnice. Putem spune ca moaștele cele mai iubite de credincioși din țara noastră și din afară sunt, fără îndoială, moaștele Sfintei Parascheva, numită "cea grabnic ajutătoare și mult folositoare". 

* Sfânta Cuvioasă Parascheva are un loc și în tradiția populară, bucurându-se de o mare evlavie în rândul românilor, aceștia au transferat trăsăturile și atributele sfințeniei sale unei divinități din mitologia autohtonă, și anume "Sfintei Vineri". Acest lucru a fost înlesnit și de faptul că numele Cuvioasei înseamnă în limba greacă "Vineri", numele uneia dintre divinitățile feminine ale săptămânii: "Sfânta Miercuri", "Sfânta Vineri" și "Sfânta Duminică", incluse în panteonul românesc, dimpreună cu tot cortegiul de semnificații, credințe, practici și interdicții care întăreau protecția divinității respective.

La români, ziua "Sfintei Vineri de Toamnă" sau a Cuvioasei Parascheva este și praznic al morților pomeniți din neam în neam, motiv pentru care se împart ofrande (lipii din grâu nou, vin sau must nou etc.) pentru cei plecați în "Lumea Neîntoarcerii". Praznicul impune și interdicții: munca la câmp, chinuirea bobului de grâu, care are chipul lui Hristos, melițarea cânepei, toarcerea ei cu fusul, spălatul rufelor, facerea focului în cuptor, coacerea pâinii, consumarea pepenelui roșu sau a poamelor negre, a porumbelor.

În practicile pastorale, sărbătoarea Sfintei Parascheva are și conotații premonitive, stabilindu-se felul în care va fi iarna, funcție de cum dorm oile în stână: adunate una lângă alta, semn de iarnă grea, iar răslețite, semn de iarnă blândă.

Cuvioasa Parascheva din Epivat este celebrată cu mare evlavie în țara noastră, fiind considerată ocrotitoarea Moldovei, adorată și implorată ca "Dăruitoarea" celor în necaz.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.

 


laAnunt.ro      |     eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro     |     la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro     |     la-Medias.ro     |     la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro     |     la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro     |     la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro     |     la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro     |     la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014