la-Iasi.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii iesenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Municipiul Iași

Agerpres

 

Municipiul Iași, reședința județului cu același nume, este situat în nord-estul României, în zona de contact a Podișului Central Moldovenesc cu Câmpia Jijiei Inferioare (Câmpia Moldovei), în lunca și pe terasele râului Bahlui, la 45-95 m altitudine.

Săpăturile arheologice efectuate în vatra orașului au scos la iveală o suprapunere de culturi materiale din paleolitic, neolitic, (cultura Cucuteni, mileniile V-III î.Hr., denumită după satul cu același nume, aflat în apropierea Iașilor, unde în 1884 au fost descoperite primele vestigii arheologice), din epoca medievală, atestând continuitatea locuirii aici.

Așezarea a fost jefuită și distrusă în mare parte de invazia tătarilor din 1241.

Prima mențiune documentară datează din anii 1387-1392, în cronica rusă a lui N.M. Tihomirov, când localitatea apare consemnată cu numele Jasskii Torg (Târgul Iașilor). Una dintre numeroasele ipoteze referitoare la originea numelui Iași este aceea legată de tribul iazigilor (iazygi), în timp ce alți cercetători consideră că numele provine de la apelativul ''iesciori'' sau ''iași'', adică arcari sau arcași, care până în secolul al XV-lea aveau o zonă bine delimitată numită ''Arcăria''.

În 1408 localitatea este menționată în ''Privilegiul comercial'' al domnului Moldovei Alexandru cel Bun (1400-1432), ca punct de vamă pe drumul comercial ce lega Lvovul cu porturile de la Dunărea de Jos, iar în 1415 apare consemnată ca oraș. Începând cu anul 1434 domnii Moldovei și-au stabilit reședința la Iași (Curtea Domnească), fapt ce a determinat dezvoltarea orașului ca centru meșteșugăresc și comercial. Datorită poziției sale centrale, orașul Iași a deținut timp de circa 300 de ani (1564-1859) funcția de capitală a statului medieval Moldova, transferată de la Suceava.

De-a lungul secolelor, orașul Iași a fost de mai multe ori atacat, prădat și incendiat de turci, tătari sau polonezi (1538,1577,1616,1650,1686,1821), fiind refăcut de fiecare dată și înzestrat de domnii Moldovei îndeosebi cu lăcașuri religioase.

Aici a luat naștere în 1640 ''Academia Vasiliană'', prima școală superioară de limbă greacă și slavonă, întemeiată pe lângă Mânăstirea Trei Ierarhi de Vasile Lupu, domn al Moldovei între 1634-1653.

În vederea înlăturării dominației otomane, Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei între 1710-1711, încheie în aprilie 1711, la Luțk, un tratat de alianță cu Rusia pentru colaborarea în lupta antiotomană. În mai 1711, trupele ruse, în frunte cu țarul Petru I, ajung la Prut. La 24 iunie țarul Petru I, însoțit de curtenii săi, ajunge la Iași, fiind invitat la Curte de Dimitrie Cantemir. Cu acest prilej țarul Petru I a vizitat Iașii, Mânăstirea Trei Ierarhi, Mânăstirea Golia și Sf. Nicolae Domnesc. În urma înfrângerii din bătălia de la Stănilești (iulie 1711) Dimitrie Cantemir este nevoit să se refugieze în Rusia.

În veacul al XVIII-lea, domnul fanariot Matei Ghica a ridicat în Copou un foișor, care servea pentru odihnă și recreere. Domnul Mihail Sturdza a hotărât să facă aici o grădină publică, în 1834, care din 1860 a fost luminată cu felinare.

Numeroase instituții culturale au fost înființate la Iași în secolul al XIX-lea: Societatea de medici și naturaliști (1834), ''Academia Mihăileană'' (întemeiată de Gheorghe Asachi și inaugurată în 1835), Conservatorul filarmonic-dramatic (înființat de Gheorghe Asachi, împreună cu vornicul Ștefan Catargiu și cu spătarul Vasile Alecsandri, tatăl poetului Vasile Alecsandri, inaugurat în 1836), Teatrul Național (1840).

În secolul al XIX-lea au apărut aici numeroase reviste și ziare de mare însemnătate: ''Albina românească'' (1829) — prima gazetă din Moldova, fondată de Gheorghe Asachi, ''Dacia literară'' (1840), ''Propășirea'' (1844), ''România literară'' (1855), ''Convorbiri literare'' (1867), ''Contemporanul'' (1881) ș.a.

La 27 martie 1848 a avut loc Hotelul Petersburg din Iași o mare întrunire (circa 1.000 de persoane, printre care se număra și Alexandru Ioan Cuza, viitorul domnitor), care a marcat începutul mișcării revoluționare din Moldova.

La Iași, puternic centru al mișcării unioniste, au avut loc nenumărate acțiuni pregătitoare care au culminat cu alegerea ca domnitor al Moldovei, la 5/17 ianuarie 1859, a lui Alexandru Ioan Cuza.

Tot la Iași a luat ființă prima universitate din România, inaugurată la 26 octombrie 1860, în prezența lui Alexandru Ioan Cuza, (și care astăzi poartă numele domnitorului — Universitatea ''Alexandru Ioan Cuza''). 

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea orașul Iași a fost sediul Societății literare ''Junimea'' (înființată în 1863), care a concentrat în jurul ei un mare număr de intelectuali (Titu Maiorescu, P.P. Carp, Vasile Pogor, Theodor G. Rosetti, A.D. Xenopol, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Iacob Negruzzi ș.a.).

În timpul Primului Război Mondial, Guvernul României, condus de I.I.C. Brătianu a părăsit orașul București (la 20 nov./3 dec. 1916) în urma ocupării acestuia de către trupele Puterilor Centrale, și s-a instalat la Iași, unde și-a desfășurat activitatea până în noiembrie 1918, Iașii devenind astfel capitala provizorie a României.

A fost declarat municipiu la 17 februarie 1968. La recensământul populației din 2011 municipiul Iași avea 290.422 locuitori. 

În municipiul Iași se află numeroase instituții și obiective de interes cultural și turistic: Filarmonica de Stat "Moldova" (a avut concertul inaugural la 9 octombrie 1942, sub bagheta lui George Enescu); Teatrul Național ''Vasile Alecsandri'' (clădirea este construită între anii 1894 și 1896, după planuri aparținând celebrilor arhitecți vienezi Fellner și Helmer, care au proiectat construcții similare din Viena, Praga, Odessa, Zurich); Opera din Iași; Palatul Culturii, care se înalță, în parte, pe locul vechilor Curți domnești, a fost ridicat între 1906 și 1925, după planurile arhitectului I.D. Berindei, și inaugurat în 1926 de către Regele Ferdinand I (în prezent găzduiește Complexul Național Muzeal ''Moldova'' Iași); Biblioteca Centrală Universitară ''Mihai Eminescu'', edificiu construit între anii 1930-1934; Muzeul Mihai Eminescu; Casa Dosoftei, construcție din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, în care mitropolitul Dosoftei a instalat în anul 1679 a doua tiparniță din Moldova; Muzeul "Poni-Cernătescu" (în clădirea unde au locuit, începând din 1880, savantul Petru Poni și familia sa, iar mai târziu, academicianul Radu Cernătescu); Muzeul Unirii, cu sediul într-o clădire înălțată pe la începutul secolului al XIX-lea, care a servit (1859-1862) ca reședință a domnitorului Unirii Alexandru Ioan Cuza, iar în anii 1917-1918, în timpul primului Război Mondial, aici și-a avut reședința Regele Ferdinand I (muzeul a fost deschis în 1959, când se sărbătorea centenarul Unirii); Muzeul de Istorie Naturală din Iași (înființat la data de 4 februarie 1834, din inițiativa unui grup restrâns de membri ai Societății de Medici și Naturaliști din Iași); Muzeul Universității ''Al. I. Cuza'' din Iași și Muzeul Civilizației Cucuteni ; Grădina Botanică (la Iași a luat ființă în anul 1856 prima Grădină Botanică din România, din inițiativa medicului și naturalistului Anastasie Fatu, mare patriot, filantrop și om de cultură; locul acesteia a fost schimbat de mai multe ori, iar din 1963 a fost mutată în spațiul actual, pe Dealul Copoului); Parcul Copou, în centrul căruia se află Teiul lui Eminescu, un bust al lui Mihai Eminescu, precum și un bust al Ion Creangă; Bojdeuca "Ion Creangă" din Țicău (Iași), unde a locuit marele povestitor Ion Creangă (1837-1889) din anul 1872 până la 31 decembrie 1889 și unde s-a cunoscut și împrietenit cu Mihai Eminescu.

În Iași se află, de asemenea, Muzeul Kogălniceanu, Casa memorială ''Mihail Sadoveanu'' , Casa memorială ''George Topârceanu'', Casa memorială ''Otilia Cazimir'', Casa memorială ''N.Gane'' , Casa memorială ''Mihai Codreanu'', palatul ''Cantacuzino-Pașcanu''(sfârșitul secolului al XVII-lea), palatul lui Mihai Sturdza (construit în 1834-1848), palatul ''Roset-Roznoveanu'' (construit în 1832-1834), statui și monumente ale lui Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Gheorghe Asachi, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Ștefan cel Mare, Vasile Lupu, Alexandru Ioan Cuza, precum și un Obelisc ridicat în memoria victimelor pogromului din 28-30 ianuarie 1941. 

Iașii se remarcă și prin numărul mare de mănăstiri, biserici, catedrale, dintre care amintim: Catedrala mitropolitană cu hramul ''Întîmpinarea Domnului'' (biserica a fost construită între 1833-1839, prin grija Mitropolitului Veniamin Costache, iar în 1887 a fost pictată la interior de Gheorghe Tăttărescu; aici se află racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, adusă de domnul Vasile Lupu de la biserica ''Sfântul Gheorghe'' din cartierul Fanar din Istanbul); biserica Bărboi (construită între anii 1841-1844 pe fundația unei biserici datând din 1615; în curtea bisericii sunt înmormântați scriitorul Alecu Russo și domnitorul Ioan Sandu Sturdza; tot aici a fost diacon Ion Creangă, între anii 1863 și 1865); Mânăstirea Golia, cu biserica având hramul ''Înălțarea Domnului'', ctitorie de la începutul secolului al XVI-lea a marelui logofăt Ioan Golia; biserica având hramul ''Sfântul Nicolae''-Domnesc, ctitorie din 1491-1492 a lui Ștefan cel Mare, reconstruită în perioada 1884-1904, este singurul monument păstrat în cadrul complexului Curții domnești (aici au fost unși domnii Moldovei din secolul XVI și până în 1859); biserica Mânăstirii Cetățuia, cu hramul ''Sfinții Apostoli Petru și Pavel'' este ctitoria din anii 1668-1672 a domnului Gheorghe Duca (care este înmormântat aici); Mânăstirea "Sf. Trei Ierarhi", ctitorie a domnului Moldovei Vasile Lupu, construită între anii 1637-1639, monument unic prin bogăția și frumusețea decorației sculptate care îmbracă în întregime fațadele (aici se află mormintele lui Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir și Alexandru Ioan Cuza); Mânăstirea Galata, înălțată între 1579-1584, de domnul Petre Șchiopul; Biserica Barnovschi (cu hramul ''Adormirea Maicii Domnului''), construită în 1627 de către Miron Barnovschi; Biserica ''Sf. Gheorghe'' sau Vechea Catedrală Mitropolitană cu Hramul Sf. Gheorghe și Sf. Teodora a fost construită la mijlocul secolului al XVIII-lea, în timpul domniei lui Ioan Teodor Callimachi, de către fratele acestuia, Mitropolitul Gavril Callimachi; Biserica ''Sf. Sava'' (primele informații despre această biserică datează din 1583); Biserica ''Sf. Spiridon'' construită în 1804 — 1805, a servit ca paraclis pentru bolnavii de la Spitalul Sf. Spiridon, primul spital din Moldova; Catedrala romano-catolică având hramul ''Adormirea Maicii Domnului'' (construită între 1782-1789 pe locul unei biserici din lemn din 1753); Biserica Armeană; Sinagoga din Iași (cea mai veche din România, fiind atestată documentar din 1682). 

De menționat este și faptul că în zonă se află o importantă zonă viticolă — Podgoria Iașilor.

În cartierul Nicolina există un complex balneoclimateric de interes local, cu funcționare permanentă.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.

 


laAnunt.ro      |     eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro     |     la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro     |     la-Medias.ro     |     la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro     |     la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro     |     la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro     |     la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro     |     la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014